marți, 3 noiembrie 2009

Ce-am avut noi si ce-au pierdut ei

Nu'stiu altii cum sunt, da' io cand se apropie decembr'e ma loveste lopata cu melancolie si sfarsesc inevitabil in butoi. Si-am auzit si o chestie la radio care m-o pus pe ganduri.
Amu fro 20 de ani pe vremea asta imi strangem catrafusele de la Oltenita.Ca iarna nu se lucra la canal. Si pe vremea aia iarna era iarna d-le ! Tragea subtirelu' de la bulgari de mai mare dragu' !
Ne muta la Bucuresti la casa boborului.
A! Eram in amata si cu sprijinul larg al unui apv-ist de neam prost ajunsesem la canal. Sofer ! Pe basculanta. Da' aste e o alta poveste.
Zic ca ne muta cu parc(auto) cu tot la casa boborului sa caram pamant la Glina. Unde urma sa faca astia ecluza lu' ceasca.
N-am apucat sa lucram tare mult ca o dat lovilutia ca proasta peste noi, surprinzandu-ne total nepregatiti cu izmenele-n vine si dosu' in bataia vantului.
Si zic io amu, si va intreb si pe voi : ce-am avut noi si ce-au pierdut ei ? Adica, ei fiind cei care s-au nascut dupa !
Norocul meu e ca m-am nascut la intr-un sat(la tara pentru unii). Ba tata ce fotbaluri bagam pe rat(islaz) cu luna plina pe post de nocturna, ce pescuituri si colibe in padure trageam. Ce descult umblam, nu ca n-aveam, da' asa-mi placea mie si ce fain era in sant cand era ploaia aia de vara mai mare. Ce ne mai bateam cu altii, intotdeauna punctul forte era aruncatul cu pietre. Si ce mai tapam(aruncam) cu pita uscata din pom pe masinile ce treceau pe strada !Ce de capete sparte am avut si ce de am cazut in decantoru' lu' tata, noroc ca era numa' apa in el ! Ce de mai prindeam coada la caini si ii eliberam pe drumu' tarii cu conseve atasate de coada din dotare.
Ce batute luam cand ne prindea la perele, merele, si alte legume/fructe din gradina altora !
Amu fericirea maxima pentru un copil e un pc cat mai puternic, un lcd sau plasma de j'de mii de metri patrati(inch pe americaneste) cu j'de mii de programe 99% violente, toate jocurile posibile cu sau fara licenta. Daca parintii pot nu strica si un mall, doua pe saptamana. In viitor cred ca se vor face mesele pentru mancat cu suport de calculator.
Cert e ca ei si-o pierdut dreptul la copilarie, care nu mai ii cum o fost.

Un comentariu:

Sorin Grumazescu spunea...

Doamne tare frumos mai era...si nu ne mai aveam nici boli, nu ne durea nimic, n-aveam nici ah1n1 nici alte combinatii de litere si cifre....
Imi e dor de acea perioada. Tare dor...